Gandacul de colorado

Denumire stiintifica – Leptinotarsa decemlineata

Gandacul de Colorado este o insecta amplu raspandita la nivel mondial, asociatacu locurile de cultura si de epozitare a cartofilor, asupra carora actioneaza ca un daunator.

Originea gandacului de Colorado este neclara, dar se pare ca provine din sud-vestul Americii de Nord,din statul american Colorado. in 1877, gandacul de Colorado a fost descoperit pe terenurile cultivate cu cartofi din Europa, mai
exact in Germania. in Romania a fost semnalat pentru prima data in 1952, la Sapanta in Maramures.

Aceasta specie este considerata un adevarat flagel pentru culturile de legume solonacee de pe intreg globul.Pe langa faptul ca este greu de combatut, el se inmulteste foarte repede, mÇanancafoarte mult si se raspandeste la distante mari. In cazul in care nu se intervine cu rapiditate, se poate ajunge la distrugerea intregii culturi. Combaterea nu este posibila decat prin aplicarea rationala a mijloacelor de combatere si se recomanda contactarea unei societati  pecializate in combaterea daunatorilor.

In general sunt atacate sunt atacate cartoful, vinetele, tomatele, dar pot ataca si alte plante.

Tomatele sunt atacate doar de adultii hibernanti in foarte putine cazuri.

Morfologie

Adultul are corpul de 9-12 mm lungime, femelele fiind ceva mai mari decat masculii, de culoare galbena-portocalie. Capul este mai lat decat lung si in general este tinut in jos, astfel ca privind gandacul de sus aproape ca nu i se vede capul. Antenele au primele 5 articule de culoare galbena, iar celelalte 6 sunt de culoare inchisa. Corpul este oval lungit, convex dorsal. Capul galben-roscat, prezinta o pata mediana triunghiulara, neagra. Aripile posterioare sunt
subtiri, membranoase, la inceput transparente, apoi ruginii, iar dupa 30 de zile de la iesirea gandacului din sol devine roz, apoi rosii roz. Ele sunt de circa 2 ori mai mari decat prima pereche de aripi si in stare de repaus stau
impaturite atat in lungime catsi pe latime si sunt in intregime acoperite de elitre. Picioarele sunt roscate, ceva mai deschise la culoare decat corpul, cu tarsele negre. Abdomenul prezinta 3-4 siruri de pete negre longitudinale.

Oul are forma alungita marimea lui variazaintre 1.2-1.8 mm, de culoare galbena sau galben portocalie. La exterior oul este lipicios, foarte rezistent la factorii fizici si chimici, iar corionul este transparent.

Larva proaspat eclozata din ou este de culoare galben-portocalie avand circa 1.5 mm lungime si 0.5-0.6 mm latime, partea ventrala fiind latita, iar cea dorsala bombata. Larvele naparlesc de 3 ori pana la impupare. Larva la completa dezvoltare are corpul de 12-15 mm lungime. Pupa se formeaza numai in pamant, la o adancime de 2-10 cm, in functie de natura solului. Forma pupei este ovala, lunga de 9-12 mm si lata de 6-7 mm. La inceput are culoarea rosie portocalie deschisa, pentru ca mai tarziu sa devina galben-portocalie.

Ciclul biologic

in conditiile din tara noasta are 1-2 generatii pe an :generatia de primavara, in lunile mai-iunie si generatia de vara in
lunile iulie-aprilie. in anii caldurosi si in anumite zone ale tarii poate evolua si o a treia genertie. Gandacul de Colorado ierneaza in sol ca adult la o adancime mai mare sau mai mica, in functie de caracterul solului si umiditatea lui. in solurile umede gandacul intra pana la 10-20 cm adancime, in timp ce in solurile mai uscate, nisipoase, poate intra pana la 1m. Primavara, cand temperatura medie decada a aerului trece de 12 °C, adica atunci caacirc;nd
temperatura zilnicamaxima este peste 17 °C, incep sa iasa din sol primii gandaci hibernanti. La noi, iesirea gandacilor din sol corespunde cu inceputul lunii aprilie si poate continua pana la inceputul lunii mai, iar in cazuri
exceptionale si in cursul lunii iunie. Iesirea din sol se produce in cursul orelor de la amiaza cand temperatura este mai ridicata. Maximul de aparitie se manifesta la temperaturi ale solului mai mari de 15 °C. Aceste temperaturi nu
se inregistreazain toate solurile la aceasi data, de aceea aparitia este esalonata pana la sfarsitul lunii mai.

Un gandac parcurge in mers 20-25 m pe ora, fapt foarte important de cunoscut mai ales cand se descopera un nou focar. Gandacii iesiti din sol nu incep o data sa se hraneasca, uneori se intampla ca unii sa se reintoarcadin nou in sol si de a reveni la suprafata dupa cateva zile.

La majoritatea insectelor copulatia a avut loc inca din vara inainte de intrarea in hibernare si se continua la aparitie in primavara. Dupa o perioada de hranire intensa gandacii hibernanti se maturizeaza si incep imperecherea. in timpul imperecherii insectele stau pe frunzele de cartofi, fie in stare de repaus fie consumand frunzele. La apropierea omului sau la atingerea frunzelor se despart imediat si cad. imperecherea se poate repeta de mai multe ori pe zi, de obicei se produce in orele cele mai calduroase din timpul zilei. Uneori se intampla ca femelele imperecheate toamna sa se retraga pentru iernare in sol si in primavara depun oua fara sa se mai imperecheze. Astfel se explica si existenta de focare noi primavara, focare care pot lua nastere dintr-un singur exemplar ajuns din intamplare la fata locului.

La noi, femelele depun oua din luna mai panala sfarsitul verii. Ouale sunt depuse pe dosul frunzelor in gramezi sau pachete de 20-30 bucati, rareori mai mari, putand ajunge pana la 100. Ouale sunt depuse pe dosul frunzei de la baza tulpinii, dar sunt si exceptii cand sunt depuse pe tulpina. Depunerea unui pachet de oua dureaza pana la o ora. in general o femela depune 400-500 oua, dar poate ajunge pana la 900-1000 oua.

Din luna mai sau iunie din ouale depuse ies larvele. Perioada de incubatie este in functie de temperatura si umiditatea aerului. La o temperatura de 15 °C cu o umiditate relativ normala, aparitia larvelor se produce dupa 14-20 zile, la 20-22 °C dupa 5-11 zile, iar la 24-26 °C dupa 5-6 zile. Dupa cateva ore sau 1-2 zile de la eclozare, larvele incep sa se hraneasca cu frunze rozand tesutul de pe dosul frunzei, fara insa sa o gaureasca. Apoi, treptat ele se indeparteaza una de alta, indreptandu-se spre frunzele tinere de pe varful tufei, pe care incep sa le roada facand gauri de diferite forme si marimi. Dupa 2-3 zile larvele trec pe dosul frunzelor, unde naparlesc, trecand in a doua varsta larvara. Dupa alte circa 4 zile de hranire intensa larvele naparlesc a doua oara, trecand in a treia varsta larvara. Larvele consuma acum atat nervurile subtiri cat si cele groase ale frunzei. Dupa cinci zile de hranire larvele naparlesc pentru a treia oara trecand in a patra varsta larvara. Din acest stadiu ele sunt foarte lacome, consumand
frunzele in intregime, ba uneori consuma si parti din tulpina. Ele trec de pe o frunza pe alta, facand pagube din ce in ce mai mari in culturile de cartof, hranindu-se atat ziua cat si noaptea, atunci cand temperatura este potrivita.

Gandacii maturizati, ajunsi in culturi noi, dau nastere la noi focare prin depunere de oua. O parte din gandacii tineri sau maturizati, s-au imperecheat si au depus oua, o alta parte nu au depus. Acesia se pregaesc pentru perioada de diapauza. Daca gandacii iesiti din sol nu mai gasesc frunze tinere, se vor hrani cu frunze batrane; in acest caz nu se va mai produce maturizarea organelor genitale. Gandacii vor acumula cantitati din ce in ce mai mari de grasimi, vor ierde o cantitate din ce in ce mai mare de apa, iartreptat activitatea lor scade de la o zi la alta. Pregatirea de hibernare este nu numai o urmare a hranirii cu frunze batrane ci si o influenta a temperaturii, a umiditatii si a luminii zilei din ce in ce mai scurta. in aceasta perioada gandacii pierd apa libera din corp in procent de 50%, fapt ce ii ajuta ca in perioada de diapauza sa poata usor supravietui. Cu cat perioada pregatitoare pentru diapauza este mai scurta cu atat este in favoarea  gandacului, cu cat acesta perioadaeste mai lunga, 1-2 luni, cu atat rezistenta gandacului este mai slaba si mortalitatea mai mare. Din cauza aparitiei esalonate a adultilor hibernanti, apoi a celor din noua generatie, generatiile se suprapun.